 |
L'Eglise Aristotelicienne Romaine The Roman and Aristotelic Church
Forum RP de l'Eglise Aristotelicienne du jeu en ligne RR
Forum RP for the Aristotelic Church of the RK online game
 
|
| Voir le sujet précédent :: Voir le sujet suivant |
| Auteur |
Message |
Aaron
Cardinal
Inscrit le: 07 Mar 2006
Messages: 13192
Localisation: Castelli Romani
|
 Posté le: Sam Jan 29, 2011 1:29 pm Sujet du message: [RO] Preambul - De Ecclesiae Dei fondis |
 |
|
| Citation: |
........
De Ecclesiae Dei fondis
Bula pontificală « Principiile Bisericii lui Dumnezeu »
Preambul: Dogma Sfintei Biserici Aristoteliene, Universale şi Romane, şi statuturile membrilor săi
Partea I: Principiile şi doctrina Bisericii lui Dumnezeu
Articolul 1: Biserica Aristoteliană este Singura, Unica şi Legitima Instituţie Atotputernică.
Articolul 2: Biserica Aristoteliană este singura dătătoare de Adevăr Divin şi de Credinţă Adevărată. Este înconjurată de acţiune divină şi este organul prin care se exprimă pe Pământ spre comunitatea de credincioşi care-l vor pe Atotputernic.
Articolul 3: Numele Bisericii Aristoteliane derivă de la numele profetului Aristotel, care a fost primul care a revelat adevăr divin. Acesta a fost urmat de Hristos.
Articolul 4: Ca instituţie universală, divină şi spirituală, misiunea acesteia constă în a răspândi Aristotelanismul oamenilor şi naţiunilor pentru ai ghida corect spre Paradisul Solar.
Articolul 5: Nu este nici un alt profet înafară de Aristotel şi Hristos. Sensul revelaţiilor mesajelor divine este perfect şi imuabil. Mesajul lor este complet şi indispensabil pentru a întelege credinţa Aristoteliană.
Articolul 6: Dogma Bisericii Aristoteliene este formată din textele din cărti şi reprezintă mesajul corect şi ineliabil necasar credincioşilor.
(1)
N.B.: Întelegem prin "texte din cărti" acele scrieri din Cartea Virtuţilor şi textele dogmatice şi scrierile Sfinţilor.
Articolul 7: Doar un consiliu extraordinar care aduce împreuna toţi episcopii Aristotelanismului poate alege, schimba şi redefini dogma.
Articolul 8: Cartea Virtuţilor aduce tuturor cărţile Mitului Aristotelian, Vieţile lui Aristotel şi Hristos şi Cartea Arhanghelilor. Acestea sunt texte sacre şi formele basice ale religiei Aristoteliene. Valoare lor este dogmatică.
Articolul 9: Doctrinele Bisericii Aristoteliene formeaza rama credincioşilor Aristotelieni. Scrise de teologi şi doctori ai Bisericii, ele au valoare dogmatică.
Articolul 10: Scrierile sfinţilor completează doctrina Bisericii. Acestea sunt învăţături ale predecesorilor credinţei care au trăit în virtuţile Aristoteliene într-un mod exemplar, cu harul lui Jah. Ele sunt tradiţii ale Bisericii, iluminând sacrele mistere relevate de profeţi.
Articolul 11: Cartea Hagiografiilor este un index al biografiilor istorice ale sfinţilor a căror vocaţie i-a servit spiritual şi i-a ridicat social în lume prin exemplul vieţii lor testate de Soare într-o maniera exemplară a credinţei şi virtuţilor lor.
Articolul 12: Fiecare fiinţă umană este fiu al Domnului, fără ca alte criterii de excludere bazate pe credinţă, vitute sau merit să-şi aibă locul în Biserica Aristoteliană.
Articolul 13: Un Binecuvântat este un decedat Aristotelanian beatificat de către Sfânta Biserică în relaţie cu viaţa lui, exemplară şi virtuoasă, fiind un exemple social şi spiritual Aristotelanian.
- Articolul 13.1: Regulile şi procedurile pentru beatificare sunt incluse în Dreptul Canonic al Congregaţiiei Sfântului Oficiu.
Articolul 14: Un Sfânt este un Binecuvântat canonizat de Biserica Sfântă în relaţie cu viaţa trecută, mai exemplară şi mai virtuoasă ca a unui Binecuvantat, fiind un exemplu social şi spiritual pentru Comunitatea Aristotelaniană.
- Articolul 14.1: Regulile şi procedurile legate de canonizare sunt incluse în Dreptul Canonic al Congregaţiei Sfântului Oficiu.
Articolul 15: Părinţii Bisericii sunt fondatorii Bisericii Aristotelaniene în faza de tatonare şi reînnoire a credinţei sub pontificatele Binecuvântaţilor Părinţi Nicolae al V-lea şi Eugen al V-lea.
Articolul 16: Doctorii Bisericii sunt teologi eminenţi şi canonişti care au procedat şi lucrat în doctrina, dogma şi textele canonice ale semnului universal.
Articolul 17: Hererodoxia este o acţiune împotriva Dogmelor Aristotelaniene, a doctrinelor editate ale Sfintei Biserici, rănind comunitatea de credincioşi şi instituţia sfântă a Domnului, prin inducţia în eroare a minţilor copiilor Preaînalului.
Articolul 18: Heterodoxiile sunt de patru tipuri: erezie, schismă, păgânism şi ateism.
Articolul 19: Heterodoxiile sunt judecate de Sfânta Inchiziţie în limitele asigurate de aceştia.
Articolul 20: Biserica Aristoteliană face diferenţe între două feluri de sarcini, statuturi şi activităţi ale membrilor. Diferenţele pot fi In Gratebus (în graţie) sau Res Parendo (lucruri care apar).
- Articolul 20.1: Natura In Gratibus regrupeaza lucrurile care există în Graţia Creatorului. Prescurtarea corecta conform Dreptului Canonic este IG.
- Articolul 20.2: Natura Res Parendo regrupeaza lucrurile care apar singure cât timp îşi au sursa de la Creator. Prescurtarea corectă conform Dreptului Canonic este RP.
(1) Cartea Virtuţilor care este valabila în Biblioteca Romei nu este completa din cauza traducerii. Textul original este stocat în arhivele secrete ale Romei, unde teologii Congregaţiei Sfântului Oficiu lucreaza la terminarea traducerii acesteia.
Text canonic despre Principiile Bisericii lui Dumnezeu,
Dat şi aprobat la Roma de către Colegiul Sacru sub pontificatul Înalt Prea Sfinţitului Părinte Eugen al V-lea, pe a douăzeci şi una Prier, marţi, anul de graţie MCDLVII.
Prima publicare făcută de Eminenţa Sa Jeandalf pe a unsprezecea Făurar, duminică, anul de graţie MCDLV; revăzut, aprobat şi republicat de Eminenţa Sa Aaron de Nagan, Cardinal-Şambelan, a douăzeci şi una Prier, marţi, anul de graţie MCDLVII.
|
_________________
Patriarche in Partibus d'Alexandrie
Dernière édition par Aaron le Dim Avr 03, 2011 2:16 pm; édité 1 fois |
|
| Revenir en haut de page |
|
 |
Aaron
Cardinal
Inscrit le: 07 Mar 2006
Messages: 13192
Localisation: Castelli Romani
|
| Posté le: Sam Jan 29, 2011 1:29 pm Sujet du message: |
|
|
| Citation: |
........
De Ecclesiae Dei fondis
Bula pontificală « Principiile Bisericii lui Dumnezeu »
Preambul: Dogma sfintei Biserici Aristotelaniene, Universale şi Romane, şi statuturile membrilor săi
Partea III: Statuturile membrilor comunităţii aristoteliene
Articolul 1: Fiecare fiinţă umana are un statul în Sfânta Biserică Aristoteliană şi Romană. El poate fi credincios, fidel, preot sau hererotox.
Articolul 2: Credinciosul este o persoana nebotezată care împarte credinţa aristotelică, crede într-un singur Dumnezeu şi recunoaşte Biserica de la Roma ca Unica Instituţie Atotputernică.
- Articolul 2.1: Un credincios are dreptul sa primească taina botezului în cazul în care acţiunile şi gândurile sale sunt în conformitate cu edictele date de Sfânta Biserică Aristoteliană şi se respecta regulile canonice ale acestei taine.
Articolul 3: Fidelul este un credincios care a primit taina botezului şi s-a integrat în comunitatea fidelilor Bisericii Aristoteliane.
- Articolul 3.1: Fidelul are dreptul de a primi tainele confesiunii, a căsătoriei, a hirotonirii şi a înmormântării dacă acţiunile şi gândurile sale respectă regulile canonice ale acestora.
Articolul 4: Preotul este un fidel care a primit taina hirotonirii.
- Articolul 4.1: Preotul are dreptul de a primi taina confesiunii şi a înmorântării dacă acţiunile şi gândurile sale respectă regulile canonice ale acestora.
Articolul 5: Un heterodox este o persoană care se află înafara comunităţii de credincioşi, fie pentru că a primit o pedeapsă canonică, fie pentru că nu răspândeşte credinţa aristoteliană, nici credinţa existenţei unui singur Dumnezeu sau nu recunoaşte Biserica de la Roma ca Unica Institutie Atotputernică, fie pentru ca aparţine altui cult.
N.B.: Pentru a diferenţia heterodocşii, vezi articolele de la prima parte (Doctrinele şi principiile Bisericii lui Dumnezeu)
Articolul 6: Statuturile credincioşilor şi ale preoţilor pot fi modificate sau suspendate de către un ordin canonic disciplinar.
Text canonic despre Principiile Bisericii lui Dumnezeu,
Dat şi aprobat la Roma de către Colegiul Sacru sub pontificatul Înalt Prea Sfinţitului Părinte Eugen al V-lea, pe a douăzeci şi una Prier, marţi, anul de graţie MCDLVII.
Prima publicare făcută de Eminenţa Sa Jeandalf pe a unsprezecea Făurar, duminică, anul de graţie MCDLV; revăzut, aprobat şi republicat de Eminenţa Sa Aaron de Nagan, Cardinal-Şambelan, a douăzeci şi una Prier, marţi, anul de graţie MCDLVII.
|
_________________
Patriarche in Partibus d'Alexandrie
Dernière édition par Aaron le Dim Avr 03, 2011 2:16 pm; édité 1 fois |
|
| Revenir en haut de page |
|
|
Aaron
Cardinal
Inscrit le: 07 Mar 2006
Messages: 13192
Localisation: Castelli Romani
|
| Posté le: Sam Jan 29, 2011 1:30 pm Sujet du message: |
|
|
| Citation: |
........
De Ecclesiae Dei fondis
Bula pontificală « Principiile Bisericii lui Dumnezeu »
Preambul: Dogma sfintei Biserici Aristotelaniene, Universale şi Romane, şi statuturile membrilor săi
Partea II: Funcţiile în rândul comunităţii aristoteliene
Articolul 1 : O sarcină este o funcţie religioasă recunoscută fie de Dreptul Canonic, fie de regulamentele interne ale departamentelor romane, fie în regulamentul unui ordin religios recunoscut de către Curie.
Articolul 2 : Fidelul sau preotul sunt singurii recunoscuţi ca ocupanţi ai unei funcţii, ale căror numiri au respectat procedurile descrise în regulamentul acelei sarcini.
Articolul 3 : Se numeşte cleric cel care ocupă o funcţie laică ; se numeşte regularis cel ce ocupă o funcţie religioasă regulară ; se numeşte milites cel care ocupă o funcţie – definită ca cea din articolul 3 ter sau în Dreptul Canonic a sfintelor Armate – în interiorul Congregaţiei sfintelor Armate ; în opoziţie cu credinciosul care nu ocupă niciuna dintre aceste trei funcţii.
N.B. Funcţia de cleric şi regulile aferente, au prioritate în faţa celei de regularis, iar cea de regularis în faţa celei de milites.
- Articolul 3.1 : Sunt consideraţi regularis ai Bisericii, credincioşii care au urmat calea monahala, credincioşii care sunt membrii ai ordinelor religioase aristoteliene, sau ai ramurii bisericesti ai unui ordin militar sau religios, şi credincioşii care aparţin comunităţilor mânăstiresti In Gratebus.
- Articolul 3.2 : Sunt consideraţi milites ai Bisericii, credincioşii care sunt membrii ai ramurilor armate ale ordinelor militare şi care fac parte din efectivele sfintelor Armat aristoteliene, precum credincioşii care fac parte individual sau colectiv din ordinele Statului Major al Armatelor sfinte.
Articolul 4 : În afara derogării primatului, sau în cazul avizului defavorabil pentru anumite funcţii în alte cărţi ale Dreptului Canonic sau în regulamentele interioare ale departamentelor romane, clericii şi regularii, fie că sunt milites sau nu, nu pot purta decât arme corespunzătoare rangului lor social.
Articolul 5 : Un credincios nu poate împărtăşi iar un cleric nu se poate abate de la regulile funcţiei sale.
Articolul 6 : Numai un credincios sau un preot pot ocupa o funcţie în cadrul Bisericii.
Articolul 7 : Statutul universitar al teologului ( HRP : nivelul 3, calea Bisericii ) nu este un statut religios dar este necesar pentru a ocupa diferite funcţii.
Articolul 8 : Funcţiile din cadrul Bisericii Aristoteliene se repartizează în trei categorii : principala, secundară, terţiară.
Articolul 9 : Funcţiile principale constitue soclul ierarhic al Bisericii Aritoteliene. Ele primeaza în faţa celorlalte.
- Articolul 9.1 : Acelaşi cleric poate ocupa o funcţie principală.
Articolul 10 : Funcţiile secundare sunt funcţiile complementare ale Bisericii Aristoteliene. Sunt sarcini auxiliare primelor.
- Articolul 10.1 : Acelaşi cleric mai poate ocupa încă doua funcţii secundare pe lângă cea primară.
Articolul 11 : Funcţiile terţiare sunt întâlnite în cadrul congregaţiilor sau ale ordinelor religioase, sau care nu aparţin primelor două categorii.
- Articolul 11.1 : Cumulul funcţiilor terţiare este definit în regulamentul fiecărui ordin şi fiecărei congregaţii. În afara menţiunilor contrare, funcţiile sunt cumulabile cu eventuale funcţii primare sau secundare.
Articolul 12 : Preoţii care ocupă o funcţie episcopală, primesc titulatura de prelat, privilegiu acordat pentru meritele obţinute.
Această “recompensă episcopală” este reflectată în ornamentele heraldice de către minim trei clase de ornament.
Articolul 13 : În cadrul bisericii laice, un cleric nu poate fi supus autorităţii directe a altui cleric. El nu poate avea funcţii decât respectând regulamentul.
Articolul 14 : Funcţiile onorifice şi emerite nu se cumulează.
Text canonic despre funcţiile din cadrul comunităţii aristoteliene.
Dat şi aprobat la Roma de către Colegiul Sacru sub pontificatul Înalt Prea Sfinţitului Părinte Eugen al V-lea, în prima zi a lui Gerar a anului de graţie MCDLV.
Ratificat de către Colegiul Sacru al Cardinalilor pe zece a lui Gerar a anului de graţie MCDLVII, sâmbăta.
Publicat de către Eminenţa Sa Jeandalf pe întâi a lui Gustar a anului MCDLV ca preambul a Cărţii 2 despre biserica laică ; amendat, revăzut şi corectat, şi republicat de către Eminenţa Sa Aaron de Nagan, Cardinal-Şambelan, pe unsprezece ale lui Gerar, duminica, a anului de graţie MCDLVII.
|
_________________
Patriarche in Partibus d'Alexandrie
Dernière édition par Aaron le Dim Avr 03, 2011 2:17 pm; édité 1 fois |
|
| Revenir en haut de page |
|
|
Aaron
Cardinal
Inscrit le: 07 Mar 2006
Messages: 13192
Localisation: Castelli Romani
|
| Posté le: Sam Jan 29, 2011 1:30 pm Sujet du message: |
|
|
...
_________________
Patriarche in Partibus d'Alexandrie |
|
| Revenir en haut de page |
|
|
Aaron
Cardinal
Inscrit le: 07 Mar 2006
Messages: 13192
Localisation: Castelli Romani
|
| Posté le: Sam Jan 29, 2011 1:30 pm Sujet du message: |
|
|
...
_________________
Patriarche in Partibus d'Alexandrie |
|
| Revenir en haut de page |
|
|
|
|
Vous ne pouvez pas poster de nouveaux sujets dans ce forum
Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
Vous ne pouvez pas éditer vos messages dans ce forum
Vous ne pouvez pas supprimer vos messages dans ce forum
Vous ne pouvez pas voter dans les sondages de ce forum
|
|
FAQ
Rechercher
Liste des Membres
Groupes d'utilisateurs
S'enregistrer
Profil
Se connecter pour vérifier ses messages privés
Connexion
