|
L'Eglise Aristotelicienne Romaine The Roman and Aristotelic Church Forum RP de l'Eglise Aristotelicienne du jeu en ligne RR Forum RP for the Aristotelic Church of the RK online game
|
Voir le sujet précédent :: Voir le sujet suivant |
Auteur |
Message |
Jolieen
Inscrit le: 28 Mai 2018 Messages: 3052
|
Posté le: Dim Mar 03, 2019 2:19 am Sujet du message: [RO Dogma] Viata lui Hristos (V) |
|
|
Citation: | Capitolul V
Iisus a fost în deşert zile întregi, bându-şi apa şi mâncând lăcuste din nisip, când, obosit, dorinţa de a se întinde şi a se muta nu s-a depărtat complet de el. Se părea că o forţă misterioasă i-a zis:
"Opreşte-te, Hristoase, linea lui Iosif, căci eşti obosit. Dacă-ţi doreşti asta, te poţi întoarse la casa ta fără nici o epuizare după asta."
Acesta era creatura fără nume, care a trăit în întuneric milenii întregi. Ea nu vroia ca, prin Hristos, cuvintul iubirii lui Dumnezeu să fie împrăştiat. A decis să-l corupă pe Hristos în scopul de a-l abate de la misiunea sa neprihănită. Dacă rădăcinile unui copac se înegreau, atunci copacul nu ar mai fi avut fructe.
Hristos i-a răspuns, fără furie: "Pleacă de lângă mine, tu care vrei să mă pierd în lene. Voi vontinua pentru că lumea aparţine celor ce se ridică devreme!"
Şi tentaţia de a se odihni a dispărut în acel moment.
Apoi, Iisus a postit câteva zile şi a devenit din ce în ce mai flămâd. Burta lui simţea durerea şi dorea să deschisă ultimele provizii rămase în sacul lui de piei de oaie. Creatura fără nume, înzestrată cu o carismă excepţională, i-a spus:
"Deschide-ţi sacul, Hristoase, linea lui Iosif, căci eşti înfometat. Astfel, mânâncă această carne şi aceasta pâine care te aşteaptă... vei fi mereu în stare să mănânci mai târziu lăcuste. Gândeşte-te la foamea de acum."
Hristos a răspuns din nou, fără furie: "Pleacă, tu care vrei să mă pierd în lăcomie. Nu aş deschide acest sac pentru că lumea aparţine celora care îndură foamea."
Apoi, Hristos era într-o frumoasă privelişte a deşertului şi era obosit, înfometat, iar corpul îl durea. Brusc, prin stabilirea orizontului în faţa lui, avea impresia că vede o oază. Era un lac mic înconjurat de arbuşti verzi. Oaza era încă departe, dar nişte strigăte de bucurie se auzeau de acolo. Hristos a recunoscut siluetele unor femei fără haine îmbăinduse în apă. Vocea dulce a creturii fără nume îi zise:
"De ce eziţi, Hristoase, linia lui Iosif, să te alături lor? Nu le-ai auzit? Aceste femei frumoase care te cheamă? Sunt aici pentru tine! Şi e atât de frumos, Doamne!"
Hristos a răspuns, fără furie: "Pleacă, spirit al viciului, care doreşti să mă înec în pofte. Nu m-aş putea distrage din calea mea, căci, la fel de adevărat precum spui, această oază şi aceste femei vor dispărea din ochii mei."
Şi într-adevăr, curând, imaginea oazei a dispărut, lăsându-l pe Hristos să vadă doar deşertul întins în orizont.
Apoi, Iisus a continuat să meargă, fără să se uite în urmă, iar brust a văzut în faţă imaginea unui oraş mare. Oraşul era splendit, zidurile şi turnurile nu ascundeau bogăţia acestuia. Casele, decorate cu aur şi pietre preţioase, păreau să strălucească cu mii de flăcări. O cupolă creştea peste oraş, de-asupra tuturor. Era palatul primarului. Vocea moale a creaturii fără nume l-a chemat pe Hristos:
"Vezi acest oraş frumos? Gândeşte-te la bogăţiile lui! Cu talentele pe care le ai, poţi deveni primarul acestuia dacă vrei. Pentru că, într-adevăr, ai post capabil să posteşti toate aceste zile şi ai rezistat oboselii şi poftei; forţa ta de caracter poate să te ia lângă Preaînaltul!"
Apoi, Hristos i-a răspuns, fără să se înfurie: "Pleacă, spirit rău care vrea să mă pierd în mândrie, dorinţă şi zgârcenie. Pot rezista deasemenea acestor păcate acolo, căci este mic care-şi scapă impulsurile."
Creatura fără nume a strigat: "Dumnezeu ne-a făcut copii Lui pentru că suntem cele mai puternice creaturi. Printre noi, sunt preferatul Lui, pentru că sunt cel mai puternic dintre noi toţi. Eu singur am înţeles că cei puternici îi domină mereu pe cei slabi, la fel cum bărbaţii domină vacile, porcii şi oile. Dumnezeu ne-a dat creaţia Lui să experimentăm miile de plăceri ale corpului şi ale spiritului cum merităm. Cum este posibil să fie ceva mai bine decât să plătim omagiul apreciind plăcerile creaţii Lui?"
Dar Hristos i-a replicat: "Pleacă, ispită! Prezenţa ta prin creaţie este o insult pentru Dumnezeu. Ştii că nu eşti preferatul Lui. El te-a aruncat în întuneric, căci tu erai împotriva luminii Lui. Te-a părăsit ca existenţa ta să fie doar pentru a testa credinţa copiilor Lui."
Şi a adăugat: "Dumnezeu ne-a făcut copiii Lui fiindcă suntem singurii care înţeleg că, aşa cum El ne iubeşte, El doreşte iubirea noastră în schimbă. El nu-ţi dă status, creatură ruşinoastă, pentru că n-ai suflet, pentru că inima ta este neagră ca o groapă. Desigur, lumea, creată de Dumnezeu, oferă mii de plăceri şi mai mult. Desigur, noi îi plătim omagiul ştiind să-l apreciem cu valoare lui reală. Dar aceste plăceri tebuie să fie gustate, nu devorate. Doar virtutea, cum ne-a învăţat Aristotel, profetul, ne permite să apreciem aceste plăceri lumeşti fără să cădem în viciu şi păcat."
Într-un final, a concluzionat: "Acesta este pentru că păcatul este negarea perfecţiunii divine. Abandonarea totală a multor plăceri este acompaniată de returnarea iubitii lui Dumnezeu, în timp ce gustul plăcerii creaţiei divine poate fi gata doar iubindu-ne creatorul. Acum, pleacă de lângă mine!"
Imediat, creatura fără nume, care s-a târât de lângă el, a dispărut, părăsindu-l pe Iisus la margine deşertului. El a trecut prin ţara tentaţiilor în 40 de zile. |
_________________
Cardinal-Deacon of the British Isles -Bishop In Partibus of Lamia - Prefect to the Villa of St.Loyat - Expert to the pontificial collages of Heraldry - Assessor to the Developing Churches |
|
Revenir en haut de page |
|
|
Jolieen
Inscrit le: 28 Mai 2018 Messages: 3052
|
Posté le: Dim Mar 03, 2019 2:20 am Sujet du message: |
|
|
Origin http://rome.lesroyaumes.com/viewtopic.php?t=186 _________________
Cardinal-Deacon of the British Isles -Bishop In Partibus of Lamia - Prefect to the Villa of St.Loyat - Expert to the pontificial collages of Heraldry - Assessor to the Developing Churches |
|
Revenir en haut de page |
|
|
|
|
Vous ne pouvez pas poster de nouveaux sujets dans ce forum Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum Vous ne pouvez pas éditer vos messages dans ce forum Vous ne pouvez pas supprimer vos messages dans ce forum Vous ne pouvez pas voter dans les sondages de ce forum
|
|